NU MAI CUMPARATI HAINE DIN BLANA NATURALA!
Iata cateva argumente si date adunate de pe paginile celor doua organizatii, precum si de pe paginile de internet ale unor autoritati in domeniu din Canada si Uniunea Europeana.
O sa va rog sa facem impreuna un exercitiu de imaginatie. Ganditi-va ca suntem la Cercul Polar, de jur imprejur vedeti un imens spatiu alb, curat, iar din loc in loc palcuri de foci impreuna cu puii lor, ghemotoace albe, imaculate. E liniste. Acum va rog sa va imaginati ca auziti cum aceste animale scot tipete disperate, iar zapada din jurul nostru se transforma intr-o balta de sange. Vanatori inarmati cu bate ca cele de bassball fugaresc puii si ii lovesc in moalele capului. Apoi, folosind cutite ascutite, jupoaie puii de blana. Unii sunt inca vii... Ca sa le opreasca zbaterea, ii lovesc in stomac pentru a-i ameti, apoi continua sa le smulga blana ... Unii dintre cei pe care lovitura initiala doar i-a ametit incearca sa scape, dar sunt neindemanatici pe gheata pentru ca sunt durdulii.
Vanatorii ametesc sau omoara cat mai multi pui cu putinta apoi ii tarasc cu ajutorul unor carlige metalice pana la barca.
Poate ca pentru multi dintre dumneavoastra aceasta scena pare desprinsa din cartile lui Jules Verne, insa asemenea imagini pot fi vazute astazi in Canada sau la Poli. Asemena scene se pot petrece in curtea vecinului dumneavoastra, care creste vulpi, castori sau visoni, niste animalute un pic mai mari decat soriceii.
Fondul International pentru Bunastarea Animalelor (IFAW) a fost infiintat in 1969 pentru a pune capat vanarii in scopuri comerciale a focilor. In acea perioada, focile erau pe cale de disparitie. De atunci si pana astazi, cele mai mari realizari ale asociatiei le-au constituit o serie de interdictii instaurate de Uniunea Europeana cu privire la importul hainelor din blana de foca si a unor produse derivate, precum sunt curelile din piele de foca. Aceste interdictii au salvat viata a peste un milion de animale, pentru ca daca vanatorii nuau avut piasa de desfacere pentru marfa lor au renuntat la vanatoare.
In ultimii zece ani, companiile care comercializeaza haine de blana au reusit sa faca un lobby puternic pe langa guvernele lumii, mai ales cel canadian, astfel ca focile sunt din nou in pericol. De aceea va rog: purtati haine din blana artificiala. Cruzimea cu care sunt rapusi puii de foca, prin impuscarea sau zdobirea craniului, inainte de a implini macar doua saptamani, nu este necesara, mai ales ca lesurile lor sunt lasate la voia intamplarii. Tot ce vor vanatorii este blana puiului, caci doar aceasta le aduce profit.
Chiar daca aceasta specie mai are o sansa sa supravietuiasca odata cu restrictiile privind comercializarea produselor ce provin de la foci instaurate in unele state europene, asa cum este cazul Belgiei, mai trebuie facute multe pentru ca animalele sa nu mai fie casapite doar pentru satisfacerea unor capricii. De aceea, trebuie ca politicienii, oamenii de afaceri si mai ales fiecare dintre dumneavoastra sa fie constient de implicatiile actiunilor sale, mai ales ca pe fondul incalzirii globale numeroase specii sunt pe cale de disparitie. In 2002, expertii guvernamentali canadieni au admis ca 75% dintre puii de foca nascuti in acel sezon au murit din cauza lipsei de gheata.
Focile ucise in ultimii doi ani in Canada au fost in proportie de 98% pui cu varste intre 2 saptamani si trei luni. Localnicii vaneaza si ei foci, insa fiecare parte din corpul animalelor este folosit. Mai mult, localnicii nu vaneaza pui, pentru ca acestia nu au grasimea careia i se pot da numeroase intrebuintari. Astfel, ei asigura supravietuirea oamenilor, cat si a focilor.
Multi spun ca vanatoarea de foci se aseamana cu sacrificarea animalelor in abatoare. Aici insa animalele sunt anesteziate inainte de sacrificare, deci nu simt durere. Vanatoarea de foci se organizeaza pe principiul "prinde cat de multe poti si jupuieste-le!". Un studiu efectuat anul trecut arata ca daca nu se iau masuri urgent de catre guvernul canadian, populatia de foci de pe coastele canadei va fi redusa in urmatorii 15 ani cu peste 70%.
Procentele va pot parea mici, mai ales ca vorbim despre ceea ce se va intampla peste cativa ani, insa disparitia unor animale care populeaza in mod natural ecosistemul va afecta viata fiecaruia dintre noi. La sfarsitul lui 2007, comisarul european de mediu a avertizat ca introducerea in mediu a unui soi de porumb modificat genetic va afecta intreg ecosistemul. De ce? Raspunsul este simplu, asemeni unui efect de domino. Insectele, mai ales fluturii, se hranesc cu polenul porumbului. Pasarile se hranesc cu insecte, astfel ca elementele modificate genetic intra in organismul lor. La randul lor, pasarile sunt sursa de hrana pentru pradatori, asa ca organismele modificate genetic ajung sa se raspandeasca la scara larga, putand ajunge in farfuria fiecaruia dintre noi sub forma unei bucati de friptura. Din pacate, specia de fluturi mentionata de comisarul european de mediu este vulnerabila la polenul produs de porumbul modificat genetic. Iar disparitia unei specii atrage dupa sine disparitia celorlalte specii.
Vulpile crescute in ferme special pentru blana sunt tinute in custi patrate cu latura de 76 de centimetri, iar vizonii in custi de 30 de centimetri: cat o rigla. Daca aceste animale ar sta cate una in fiecare custa, ar fi bine, insa pentru cresterea profitului, in aceste spatii stau cate 3-4 animale. Alti vanatori pun capcane, in care isi gasesc moartea mii de caini, pisici, pasari si multe exemplare ale unor specii pe cale de disparitie. Animalele nu mor imediat ce cad prada acestor capcane ci se zbat uneori chiar si cateva zile pana raman fara suflare. Unele scapa, dar se aleg cu infirmitati care le fac victime sigure pentru pradatori. Altele isi rod membrul captiv pentru a scapa, dar mor cateva zile mai tarziu din cauza sangerarii sau a infectarii ranii. Pentru ca blana sa ramana intreaga, aceste capcane folosesc sisteme care strivesc animalul. In ferme, animalele sunt electrocutate, gazate, otravite sau li se rupe gatul. Cea mai folosita otrava este stricnina, care provoaca convulsii, care unoeri pot sa tina si cateva ore. Visonii mai sunt ucisi prin injectarea de insecticid in inima. Zbaterea animalului tine mai bine de jumatate de ora. De multe ori, electrocutarea presupune aplicarea clestilor conectati la reteaua electrica pe organele genitale ale animalelor. Insa aceste metode inumane nu sunt suta la suta sigure, iar micile fiinte se trezesc din ameteala din cauza durerii provocate de jupuire. Membrii
IFAW si
PETA au descoperit ferme in care corpurile jupuite erau aruncate la voia intamplarii, lasate sa putrezeasca.
Unii vor spune ca vanatorii, crescatorii sau cei care fac haine din blana naturala isi castiga astfel existenta. Nu voi contrazice acest argument, dar acesti oameni pot sa trateze animalele corespunzator, sa le creasca in spatii amenajate si sa aiba grija de ele. Iar cand trebuie sa le ucida, pot folosi metode prin care sa curme viata animalelor fara ca acestea sa sufere. Asta inseamna ca vor trebui sa scoata ceva bani din buzunar, ceea ce multi nu sunt dispusi sa faca.
In SUA, vanarea bizonilor de catre populatia alba a dus aproape la exterminarea speciei. Indienii vanau si ei bizoni, dar foloseau blana pentru haine, carnea pentru alimente, oasele, coarnele si copitele pentru unelte. Vanatorii de azi lasa in urma lor lesuri jupuite.
Altii vor spune ca blana artificiala nu se poate compara cu cea naturala, ca are o calitate inferioara, ca nu tine cald, ca nu are rezistenta in timp. Atunci cand veti proba o haina din blana naturala ganditi-va cat a indurat animalul de pe care a fost jupuita.
Sunt si voci care spun ca daca un singur om refuza sa cumpere o haina din blana naturala, se va gasi altcineva care sa o cumpere. Ei bine, lucrurile nu stau asa. O sa va dau un exemplu. Un prieten de-al meu spune ca daca fiecare roman ar lua o sticla de plastic de pe jos si ar arunca-o intr-un cos de gunoi, Romania ar fi mai curata cu cateva milioane de sticle de plastic in fiecare zi. La fel, daca azi o persoana, maine alta vor refuza hainele din blana naturala, vanzarile vor scadea, iar comerciantii nu le vor mai cere producatorilor alte haine, astfel ca vanatorii nu vor mai avea pentru ce sa mearga la vanatoare.
De aceea nu trebuie sa mai cumparati haine din blana naturala.
